Raceala

Raceala asta ma omoara. Din cauza ei nu pot face nimic. Desi am luat mai multe medicamente, acestea nu si-au facut treaba. Sau cel putin nu si-au facut treaba asa cum trebuie. Nasul tot infundat e, iar tusea incepe incet incet sa isi faca si ea aparitia.
Astazi am anuntat la serviciu ca nu voi ajunge la birou si ca voi lucra de acasa. Sper sa nu fi creat probleme, iar colegii mei sa se descurce. Nu de alta dar trebuia sa predam un proiect astazi, Chiar daca nu e sfarsit de luna, pentru ca vin sarbatorile pascale, proiectele incepem sa le predam mai devreme, iar cei care au nevoie de serviciile noastre de externalizare salarizare ne-au cerut asta,
Nepotica mea a implinit zilele trecute doua luni. Este dinn ce in ce mai frumoasa. Iar eu o iubesc din ce in ce mai tare. Pentru ca nu locuieste aici in Romania, i-am trimis acum vreo saptamana un pachet. Sper sa fi ajuns pana acum. Si speram ca parintilor sa le placa ce le-am trimis. Cateva chestii mici, dar nu aveam cum sa le trimitem foarte foarte multe, pentru ca am trimis pachetul printr-un prieten. In fine... Pana la urma intentia conteaza, nu-i asa?

Valentine’s and shit.

Păi băi tractoriştilor. Aşa lipsiţi de originalitate sunteţi? Îmi repugnă sărbătoarea asta pentru simplul fapt că se cumpără cantităţi godzillice de ciocolată şi orătănii de pluş. I mean really. De ce nu ar face cineva un cadou original? De ce nu ar încerca cineva să descopere ce îi place iubitului/iubitei şi să îi facă un cadou frumos, simbolic chiar, dar de care să îşi aducă aminte cu drag?

Neah. S’tem prea comozi domnle. Hai dăm o tură în supermarket, luăm prostului o cutie de ciocolată şi scăpăm uşor. Ce iubire băi? Dă-l dreaq pe ciumpalac.

Don’t.

Ce papucii lui Mircea, mă? .. Mi se duce dreaq volumul frezei când vă văd atât de nepăsători. Valentine’s Day! Pshh.. extraordinar. Hai să facem cadouri inutile, să zbierăm cât de mult îl iubim pe celălalt, şi pe urmă să îl scriem în pomelnic cu mă-sa cu tot, că nu mai merge la sală şi arată ca un gravid, respectiv, gravidă.

Don’t. Bitches.

Meh, nu am nimic împotriva sărbătorii ăsteia, m-am documentat un pic asupra sfântului Valentin, şi e o poveste frumuşică, în plus, sunt cupluri care sărbătoresc frumos ziua asta, împreuna, alea alea. Mie mi se scoală părul pe mână în faţa paralelipipedoizilor care habar n-au cum să se comporte cu partenerul/a, mai rău, vin acasă înfundaţi cu vin la 2 lei litrul, o bat pe proastă de îi sparg farurile, şi se apucă de sforăit… Şi la polul opus, curve cu bot de raţă, date cu var pe moacă de îl iei cu şpaclul, îmbrăcate în fuste… fuste cu ghilimelele de rigoare, şi decolteuri până la buric, cu kile de slănină revărsându-se într-o minunată cascadă Angel pe deasupra batei de la respectiva fustă, care îşi iubesc bolundul numai de Valentine’s, nu de alta, dar poate primesc şi ele nişte gheaţă, ca Drăguşanca.

Mă dezgustaţi.

Dacă iubeşti, iubeşti tot timpul..

Congeleuri

Când am deschis blogul mi-am propus să nu tratez nimicuri cotidiene, să îl las înafara ariei politice, economice, mondene a ţării. Too bad.

Cum era să-mi rup botul în contact cu trotuarul de 5 ori numai astăzi, mi se pare corect să fac şi eu pe revoltata, şi să încerc să mişc ceva. Bineînţeles că nu voi reuşi nimic. Adică, dacă e s-o iau pe “calea amintirilor”, ştiu că încă de prin clasa a VIIIa, Lena a stat nopţile trează să facă munţi de proiecte, planuri de afaceri, melci, scoici, draci, craci, sub îndrumarea dlui Pelea, şi am bombardat primăria. Reacţia umflatului de Pavăl? Dita reacţie. Nici n-am ajuns la el. M-a pasat direct unei secretare bimbo, d-şoara Ciureanu, care mi-a tăiat tot elanul. “Foarte interesant domnişoară, dar ai bani să pui ideile astea în aplicare?”. -poker face- ce bani frate, am 16 ani, tot eu să fac rost de bani? V-am făcut proiecte, spaghettarilor, v-am dat mură-n gură! Ce naiba, eu să vă ridic oraşul? Aveţi hârtiile, cereţi dom’le fonduri. Atrageţi sponsori. Strângeţi bani! Fix p*la.

Şi o să o fac, totuşi, şi pe asta. O să fac, ca de obicei proiectul, o să îl trimit la primărie, apoi la consiliul judeţean, mă lasă să clocesc până se topeşte zăpada, şi pe urmă îmi trântesc în faţă un “nu sunt fonduri” şi mă lasă să cânt macarena. Nesimţire.

Cât despre vreme, aştept în orice moment să-mi pun mufa în contact cu pavajul, datorita echilibrului meu de trântor alcolic pe un cablu de înaltă tensiune, la fel ca mulţi alţi nevinovaţi care-şi contorsionează membrele pe gheaţă până la punctul în care pot fi asemănaţi cu fundiţa perfectă şi perfect enervantă în care îmi găsesc eu căştile every effin’ time. Parcă n-aş fi şi aşa destul de pornită să trimit oamenii în vacanţă într-un loc cald, umed, unde şi-au petrecut primele 9 luni de viaţă.

Iar din partea populaţiei cetăţii vasluiene, pentru preapomenitul nostru primar, o întrebare. Vasile, mamă, nu sughiţi? Crede-mă, prietene, că în perioada asta ai mai mulţi duşmani ca Guţă, şi toţi au urări calde pentru tine, pe background-ul organelor introduse în acea parte a corpului tău ce-ţi serveşte în a cânta la muzicuţă.

Suparare


Ar fi bine să evitaţi articolul -impropriu spus- ăsta, dacă aveţi probleme cu inima, sunteţi gravide, sau gravizi, ori pur şi simplu sunteţi moralo-maniaci şi vi se ridică părul din nas la adulmecarea vreunui cuvânt colorat.

Ah, da. A.S 2. Pentru atmosfera în care scriu eu acum, ascultaţi în timp ce citiţi, Disturbed – Asylum. Have a nice.. fuck it.

-facepalm-

Nu ştiu de ce fac asta, dar vreau să dau sfoară-n ţară că îmi repugnă o.. creatură. Nu cred că am urât pe nimeni vreodată. Nu cred că o urăsc, dar ce simt, e, oricum, destul de apropiat. Apropiat la modul că… aş vrea să îşi rupă tocul în timp ce se plimbă pe stradă, să cadă şi să rămână ştirbă. Când vede că arată că o lavetă jegoasă trecută prin mixer să ţipe până îşi pierde vocea şi aruncă cineva cu o cărămidă în ea. Să se sperie mai tare şi să se descalţe, pt a putea alerga. Atunci să-i intre un ciob în labă, să facă o infecţie urâtă, cancer, şi să-i amputeze piciorul.

Buuun. Acum e într-un scaun cu rotile; bineînţeles, una din roţi se va rupe, va cădea în canalizare şi-şi va rupe botu. Să nu mai vorbim despre mirosul de mortăciune data cu spray la 16 mii pe care îl va avea. La cât de drăguţă am făcut-o, va ajunge pe o stradă lăturalnică, unde va fi prinsă, bătută şi violată de Godzilla.

I se vor dezumfla silicoanele, îi va cădea părul, restul dinţilor, se va îmbolnăvi de.. vreo chestie care îi va face părul să crească pe picioare, mâini, piept, spate, abdomen, limbă, urechi, nas, whatever. Să şi le împletească. Va lua salmonela şi singurul ei prieten va fi un şobolan.

Acum, Implantozaurule, linge-i-ai transpiraţia lui Bush, să te văd cum mai “concurezi”. Aaah.. ţi-ai dat seama că nu e o competiţie. Sper :).

Îngropa-te-ar Homer în mâzgă.

P.S. Acest post îi este dedicat celei mai proaste fiinţe ce a păşit pe acest pământ. Mai proastă chiar decât duo-ul Amalia/Emma. La un loc. Aşa că acest post NU este un pamflet, şi I MEANT EVERY SINGLE WORD. Praştio.